Cantecul Lui Thor
zi dupa zi uit sa mai mor
caci sunt ceea ce sunt
- sunt Thor
din fantana nemuririi
simturile mi se-adapa
caci sunt ceea ce sunt
-sunt cantec, fulger, apa
cei ce ati fost!
veti fi din nou!
ridicati-va din groapa
veniti, dar, in cortegiul
ce-l port ca pe-un ecou
caci eu sunt Thor
si stiu unde v-ati dus
veniti sa bem din zare
din rana cerului ce sangereaza
spre apus,
in departare
sub cerul negru, apasator decor
exist netulburat
mai cad, mai zbor
fantoma fara trup
spirit neincarnat
caci Eu sunt o idee
caci Eu sunt doar un eu
caci eu sunt Thor
-un dumnezeu ateu
cu pasul meu cel greu
trezesc muntii din somn
caci sunt ceea ce sunt
-zeu si supraom
si ratacesc, prin zari intunecate
iar veacurile cad,
se-neaca in nefire
cand beau din cupa marii-nfuriate
cand imi cioplesc
de nestemate si safire
pe frunti palide si singure
de munti
pe punti de fum,
de nemurire
din noaptea ancestrala
pe aripi negre de furtuna
rasuna
un vis incert
-e visul existentei
si il privesc inert
din strigatele mele
s-a inchegat stiinta
din mana mea porni-va
triumful, nefiinta
gandurile cad
de pe crestetu-mi inalt
rostogolindu-se in vai
-adanc, tot mai adanc,
spargandu-se-n ecouri surde
de marmura, de calcar si bazalt
dar eu sunt Thor!
-si mi-e de ajuns ca sunt
plecati in lume, ganduri!
sa spuneti tuturor
ca eu sunt Thor
dar cand tacerea tace
iar corbii se aduna
si-n dulci
cand moartea moarta zace
iar peste toate se intinde
tacuta pace
privirile ma duc departe, prea departe
si din priviri eu mor
caci Eu - eu nu sunt Thor.
Un comentariu:
prima si ultima poezie scrisa. nietzsche, cioran. Thor e un nume generic, nu ma refer la ACEL Thor.
Trimiteți un comentariu